Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă:
Sfânta Paraschiva.
Octombrie, în tradiția populară Brumărel, deoarece începe să cadă bruma, anunță, că ne dorim sau nu, venirea frigului. Sărbătorile importante ale lunii octombrie sunt: Sfânta Procoava (Acoperământul Maicii Domnului) – 1 octombrie, Sfânta Parascheva/Paraschiva – 14 octombrie, Sfântul Luca (Lucinul) – 18 octombrie, Sfântul Dumitru (Sâmedru) – 26 octombrie.
Ne aplecăm atenția acum asupra sărbătorii de pe 14 octombrie, Sfânta Parascheva și la cum a fost ea percepută în tradiția populară.
„Paraschiva era o fată orfană și foarte săracă, care își lua bucățica de la gură și o dădea săracilor, împreună cu hainele ei. De aceea a devenit sfântă. Paraschiva nu a vrut să se mărite și a fugit de la părinți. A făcut o biserică și a slujit acolo până la moarte. După ce a murit, a fost găsită neputrezită. Pe vremea când mișunau hoardele tătărești, o ceată de tătari a răpit-o pe frumoasa Paraschiva. Au vândut-o unui pașă din Akerman, pentru haremul lui. Vrăjit de frumusețea ei, pașa a vrut să o ia de nevastă. Ea nu a primit și, într-o noapte, când pașa a vrut să o ia cu sila, fata a fugit. Urmărită de soldați, care erau gata s-o prindă pe malul Limanului, fata s-a transformat într-un izvor. Sfânta Paraschiva a fost chinuită de păgâni într-o vineri și de aceea, în orice zi ar cădea această sărbătoare, poporul o numește Vinerea Mare și o socotește una dintre cele mai mari sărbători și moment calendaristic care indică începutul sau sfârșitul unor importante activități pastorale: deschiderea țarinilor pentru pășunatul devălmaș, organizarea turmelor pentru iernatul transhumant, începerea coborârii oilor în zonele de iernat, angajarea ciobanilor pentru noul sezon pastoral, slobozirea berbecilor la turmele de oi, organizarea unor târguri de toamnă unde se valorificau produsele turmelor de oi, se făceau praznice pentru morți și se împărțeau ofrande.
Despre obiceiuri: Moaștele acestei sfinte se află la biserica „Trei Ierarhi” din Iași, de unde se scot în procesiune la acea zi de mare sărbătoare și când, din toată Moldova aproape, din Basarabia și din Bucovina, se adună lângă sfânta raclă o mare de credincioși. Se făcea masă comună. Se aduceau borș, friptură, sarmale, pilaf, mălai, vin. Veneau și străini din alte sate. Aceștia se așezau primii. Cei din sat, numai cei necăjiți se așezau. Ceilalți făceau masă acasă și chemau neamurile și pe cei din alte sate. Fiecare ducea masa lui la biserică pe care se puneau bucatele. Unii gospodari postesc această sărbătoare nemâncând de frupt (mâncare de lapte, ouă, carne, pește sau derivate ale lor, de la care creștinii ortodocși sunt opriți în timpul posturilor), chiar dacă ar cădea într-o zi de dulce. Alții o postesc cu desăvârșire sau nu beau vin roșu, nu mănâncă nuci, castraveți sau alte poame care au cruce. Se slobod oile între berbeci pentru prăsire, crezându-se că aceasta se face pentru ca mieii să fie frumoși și pestriți și ca să fie născuți înainte de Paști cu două săptămâni. Se fac târguri. Fetele țin sărbătoarea ca să fie cinstite ca Sfânta Paraschiva. O prăznuiesc toți sătenii spre a se face bucatele, a fi bogat anul ce vine. Fiind primejdie de boli, nu se lucrează, nu se coase, fiind rău de trăsnet, de grindină, de boli de ochi și de cap. Cine va coase sau va toarce va face negi la mână.
Despre vreme: Cum va fi în această zi, va fi mereu până la Sf. Dumitru. Cum este ziua, frumoasă sau mohorâtă, așa vor fi celelalte sărbători de peste an. Dacă toamna nu plouă până la Cuvioasa Paraschiva, atunci se pune iarna curând. Ciobanii, dimineața, caută să vadă cum s-au culcat oile: dacă stau grămadă, iarna va fi grea; dacă stau împrăștiate, va fi ușoară”. (Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Editura Paideia, București, 2009).
Dacă tot am vorbit de faptul că în această perioadă se organizează târguri de toamnă, vă anunțăm că Muzeul Național al Agriculturii, în perioada 13-15 octombrie 2023, va participa la Festivalul-Concurs de Tradiție Culinară Ialomițeană „LA CASA TUDORII”, ediția a XI-a, cu expoziția „Din bucătăria de odinioară”, în care vor fi expuse obiecte și instrumentar culinar, postere cu rețete tradiționale din Bărăgan, cu ateliere de olărit și de împletit spice de grâu și demonstrații de copt pâine la țest.
Documentare, Angelica Buzoianu, bibliograf

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *