Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă:

ÅžANURI

ÃŽn vremuri nu prea îndepărtate, nu toată lumea purta încălţăminte „de gata”, adică făcută de fabrică, mai toÅ£i îşi făceau încălţăminte pe comandă sau „pe porunceală”, potrivit unei expresii a vremii. Printre cizmari, cei mai mulÅ£i erau foarte conÅŸtiincioÅŸi, nu făceau lucruri de mântuială, căci ÅŸi-ar fi pierdut clienÅ£ii. Se lucra manual, era o muncă grea ÅŸi prost plătită, căci oamenii nu prea aveau bani. Tinerii care se căsătoreau îşi comandau ghete cu elastic, fără ÅŸireturi, pe care, în cursul vieÅ£ii, le purtau numai la sărbători sau la anumite ceremonii, în rest umblau mai mult desculÅ£i sau în opinci. Din acest motiv, păstrau ghetele toată viaÅ£a, încât ajunÅŸi la bătrâneÅ£e, de multe ori le priveau ÅŸi îşi aminteau de nunta lor petrecută cu mulÅ£i ani în urmă. Se folosea pe atunci piele naturală Box ÅŸi Chevrot, nu apăruseră materialele înlocuitoare care au invadat piaÅ£a în zilele noastre. Pentru păstrarea formei, pantofii sau ghetele aveau ÅŸanuri. Ele erau confecÅ£ionate din lemn, metal sau metal cu lemn. Åžanurile mai erau denumite calapoade ori întinzătoare ÅŸi se mai folosesc ÅŸi astăzi. Cele din prezentul articol sunt ÅŸanuri de pantofi, inscripÅ£ionate cu numele: «Ludovic Sliassny», au nr. 42 ÅŸi datează de la începutul secolului XX.

Muzeograf FÄ‚NICA GHERGHE

Sari la conținut