Muzeul Național al Agriculturii prezintă: ”Moșii de Iarnă/Pomenirea morților ”.
” La Moșii de Iarnă fiecare împarte ce poate, că sunt sarmale, ciorbă, pilaf. Făceam și colăcei, fără pâine degeaba împarți. În ziua de Moși nu se lucrează. Mergeam la cimitir, apoi la biserică și când ne întorceam, împărțeam. Numeam împărțelile când le dădeam: <<Să fie pentru răposatul…>>. Se intra cu împărțeala în casa omului, nu se dădea în bătătură sau în prag.” (Pîslaru Stana, 88 ani, născută în 1931, loc. Grivița, jud. Ialomița, pensionară)
”La Moșii de Iarnă se fac colaci împletiți în formă de opt. Se împart cu ciorbă de pasăre, pilaf, tăiței de casă. În ziua de Moși, eu merg la biserică, duc prescurile, două, una în numele mamei, care e oarbă și nu mai face, dar ea a fost cea care a făcut prescurile până să iau eu calea bisericii; o duc pentru morții ei. Și una pentru mine. Dau liturghie, stau la slujbă, vin acasă și împart și apoi merg la cimitir. Când merg la biserică, iau și câteva împărțeli cu mine și le dau acolo pentru sufletele morților, pun acolo pe masă ceva ca să avem și dincolo ceva daruri, eu și mama. De Moși nu lucrăm, ținem sărbătoare și nici nu se spală, că se zice că umplem gurile morților cu lături.”
(Șerban Rada, 67 ani, născută pe 09.03.1952, loc. Independența, jud. Călărași, fostă învățătoare în sat)
Sursa:Petre-Filip Magdalena, Adrian Stroe, ”Pâinea de neamul Românesc”, Slobozia, 2019