Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă:
Maşina de cusut „MÜLLER”
– o jucărie funcțională
Maşina de cusut prezentată astăzi este un exemplar jucărie/de buzunar. Ea a fost brevetată de Fredrich Wilhelm Müller junior. Mai jos voi prezenta declaraţia inventatorului de la obţinerea patentului: „Invenţia mea se referă la îmbunătăţirile aduse maşinilor de cusut, în mod special maşinilor de cusut jucărie sau de buzunar destinate copiilor şi scopul invenţiei mele este de a prezenta un produs care, prin marea lui simplitate, poate fi uşor folosit de orice copil fără o pregătire practică prealabilă şi fără ajutorul adulţilor, în timp ce la maşinile de cusut mari copiii nu pot coase singuri. Aceste maşini, în loc să amuze copilul, îi oferă o ocupaţie folositoare…” (internet Sewing Machine Collector).
Maşina de cusut Müller este un model 20, realizat în Germania, la începutul secolului al XX-lea, coase cu un singur fir de aţă şi execută cusătura „lănţişor”. Traseul firului de aţă este: axa port-bobină, conducător de fir, orificiu ac. Maşina se acţionează de la manivela care este fixată pe angrenajul de roţi dinţate ce transmite mişcarea, printr-o pârghie, la tija acului şi la ac şi, printr-un ax, la flanşa care realizează bucla. Acul trece prin straturile de material printr-o buclă formată pe dosul materialului şi mai apoi intră prin aceasta şi ciclul se repetă. Picioruşul de presare are rolul de a presa straturile de material pe blatul metalic. Picioruşul de presare se ridică şi se coboară cu ajutorul unei manete fixate pe axul picioruşului, prin intermediul unui arc.
Corpul maşinii are ornamente fitomorfe aurii, obţinute prin xilografie, şi în partea inferioară are ştanţată seria maşinii „323” şi imprimate textele: „Made in Germany”, „Müller Nº 20”. Maşina este uşor patinată, vopseaua uşor exfoliată şi poate fi adusă în stare de funcţionare dacă se va fixa un ac în tija acului. Mașina a fost achiziționată de Muzeul Național al Agriculturii prin donație și are dimensiuni foarte mici, de jucărie, dar este o jucărie funcțională.
Muzeograf Fănica Gherghe
Foto: Ștefan Olteanu
Sari la conținut