COLECŢIA INSTRUMENTAR TRADIŢIONAL FOLOSIT LA PRELUCRAREA FIBRELOR TEXTILE
Uneltele tradiţionale folosite la prelucrarea fibrelor textile naturale, vegetale şi animale constituie una dintre cele mai importante colecţii din patrimoniul Muzeului Naţional al Agriculturii.
MELIŢĂ – Unealtă folosită pentru îndepărtarea părţilor lemnoase din tulpinile plantelor liberiene (in, cânepă) şi obţinerea fibrelor textile, alcătuită din: patru picioare (aici lipsă), talpă, doi montanţi, între care este fixată o traversă cu şanţ şi limba. Provenienţă: Socet, com.Cerbăl, jud. Hunedoara. Datare: ¼ sec XX. Dimensiuni (cm): 120x20x37.
PIEPTENE – Unealtă tradiţională folosită pentru pieptănarea fibrelor de in, cânepă, lână. Ansamblu constituit dintr-un suport de lemn cu mâner scurt romboidal şi ace metalice. Provenienţă: Bârsa, jud. Arad. Datare: ½ sec XX. Dimensiuni: 43x25x21 (cm).
PIEPTENE/”RAGHILĂ” – Unealtă tradiţională folosită pentru pieptănarea fibrelor de in, cânepă, lână. Ansamblu constituit dintr-un suport de lemn şi ace metalice. Provenienţă: Mirosloveşti, jud. Iaşi, fost proprietar Raicu George. Datare: 1940. Dimensiuni (cm): 74 x 11 x 10,5.
MAŞINĂ DE EGRENAT BUMBAC – Compusă dintr-o talpă de susţinere, două suporturi verticale ce susţin un dispozitiv de antrenare prin două manivele, a doi cilindri cu sensuri de rotaţie opuse şi o tablă de separare a fibrelor de resturile vegetale uscate (aici lipseşte). Foloseşte la îndepărtarea seminţelor şi a resturilor vegetale uscate, de puful de bumbac. Provenienţă: Poiana Mărului, jud. Braşov. Datare: ¼ sec XX. Dimensiuni (cm): 49x32x69,5.
VÂRTELNIŢĂ – Compusă dintr-un suport cu trei picioare pe care este montat un ax, două braţe cu câte trei orificii la extremităţi, poziţionate perpendicular, fixate pe ax cu posibilitatea de rotire. Cele patru fuse se introduc în orificiile braţelor astfel încât sculul de fire să fie bine întins. Se foloseşte pentru depănarea sculelor de fire şi transformarea sculelor în gheme sau depunerea firului pe mosoare ori pe ţevi, necesare procesului tradiţional de ţesere. Provenienţă: Slobozia, jud. Ialomiţa. Datare: sec. al XX-lea. Dimensiuni (cm): 59x59x61.
SUCALĂ – Compusă dintr-o cutie deschisă cu doi pereţi mai înalţi pe care sunt montate un ax şi o roată ce fac corp comun şi care se termină cu un ax metalic. Pe acest ax metalic se fixează o ţeavă pe care se depun fire. Unealtă care se foloseşte la umplerea ţevilor suveicii războiului tradiţional de ţesut şi lucrează împreună cu vârtelniţa. Provenienţă: Poiana Mărului, jud. Braşov. Datare: ¼ sec XX. Dimensiuni (cm): 42×14,5×37.
RĂŞCHITOR – Compusă dintr-o ramură bifurcată la o extremitate şi o bară scurtă la cealaltă extremitate. Se foloseşte la formarea sculelor de fire, în vederea înlesnirii vopsirii. Provenienţă: Mărculeşti, jud. Ialomiţa. Datare: 1940. Dimensiuni (cm): 86×20,5×2.
SUCITOARE / „DRUGĂ” – Este compusă dintr-un ax cu cârlig pe care este fixat un disc cu crestătură. Se foloseşte la dublarea şi răsucirea firelor. Provenienţă: Gheorghe Doja, jud. Ialomiţa. Datare: ¼ sec XX. Dimensiuni (cm): L-36, D-10,5.
ROATĂ PENTRU TRAS FIRELE DE „BORANGIC” – este compusă dintr-un cadru stabil cu patru picioare, pe care sunt montate de o parte o roată cu opt palete, fixată pe un ax metalic cotit acţionat de la o pedală, şi pe cealaltă parte doi montanţi ce susţin un mosorel fixat pe un ax şi un conducător de fir poziţionat lateral, cu rol de ghidare a firului. Foloseşte la filarea firului de mătase („borangic”), produs de viermele de mătase. Provenienţă: Făurei, jud. Brăila. Datare: ¼ sec XX (1935). Dimensiuni (cm): 115x85x108.
RĂZBOI DE ŢESUT TRADIŢIONAL, ORIZONTAL – Este instrumentul care dă finalitate unui flux tehnologic complex, folosit cu intensitate în lumea satului, în vechime, pentru realizarea ţesăturile tradiţionale. Pe războiul de ţesut, firele pregătite pentru urzeală şi bătătură, se încrucişau perpendicular, după un anumit raport stabilit de ţesătoare pentru textura ţesăturii. Provenienţă: Gura Humorului, jud. Suceava. Datare: ¼ sec XX. Dimensiuni (cm): 182 x116 x154.