Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă:
Busuiocul – plantă apotropaică
Busuiocul este o plantă importantă în deosebite leacuri şi farmece de dragoste săvârşite de către ţărăncile românce, şi îndeosebi de către descântătoare şi vrăjitoare sau farmazoane.
Busuiocul de pe cruce, din ziua Sf.Cruci, amestecat cu cel cules de-acasă, care astfel se sfinţeşte, este întrebuinţat la diferite leacuri şi farmece, precum şi pentru afumat în casă, deoarece e bun contra tuturor răutăţilor şi bolilor.
Fetele românce din Bucovina încă întrebuinţează busuiocul la farmecele de dragoste.
Apă lină curgătoare
Eu iţi dau pâine şi sare
Iar tu să-mi dai mie cinste,
Noroc şi dragoste mare!
După ce a rostit cuvintele acestea, ia cofiţa în care se află apă de pârâu şi buchetul de busuioc şi se îndreaptă către casă.
Pe drum, trebuie să ia seama să nu se verse niciun strop de apă din cofiţă şi să nu fie văzută de nimeni, dacă voieşte ca farmecul să aibă urmări bune. Apoi se duce cu cofiţa la foc, toarnă puţină apă din cofiţă într-o strachină, ia un cărbune aprins şi, arucându-l în strachină, zice:
Eu sting pe …(numele persoanei) ÅŸi un potol
Şi spre mine îl întorn
Cu inimă bună şi cu gând bun!
Se zice că fetele care au făcut farmecele acestea sunt foarte iubite, căutate, cinstite şi jucate de toţi feciorii. Ele sunt cele dintâi şi mai alese la toate adunările şi petrecerile.
Unele românce, când scaldă copiii şi mai ales copilele, pun în scăldătoare şi câteva ramuri de busuioc, pentru ca cei ce se scaldă, când vor fi mari, să fie iubiţi şi căutaţi de toată lumea, precum şi busuiocul e căutat şi iubit. Tot în acest scop îl pun şi fetele mari în lăutoare când se spală pe cap, să capete un miros plăcut. Iar în ajunul Bobotezei, precum şi în seara zilei de Bobotează, când se culcă, fetele au datina de a pune sub pernă câteva fire de busuioc, rupte din buchetul cu care preotul stropeşte aghiasmă. Fac asta pentru a-şi visa viitorii soţi şi, după cum zic ele, acest mijloc nu înşeală niciodată.
                                                                            Muzeograf  Mirela Berbecel