BISERICA DE LEMN „POIANA” – Muzeul National al Agriculturii din Slobozia

Shobbyk
iulie 17th, 2020

BISERICA DE LEMN „POIANA”

Biserica de Lemn „Poiana”, cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae şi hramul Buna Vestire, este un document original şi autentic de istorie şi arhitectură, unul dintre cele mai reprezentative monumente din Ialomiţa, înscris pe Lista monumentelor istorice la poziţia IL-II-m-A-14075.

Prima atestare documentară a Bisericii de lemn „Poiana” o reprezintă lespedea de piatră aflată în pridvorul bisericii, ce datează din anul 1737 şi aparţine ctitorului acesteia, boierul Răducan Târcă, împreună cu moşnenii proprietari ai pământului. Pe lespedea de mormânt sunt înscrise cu caractere chirilice în relief: „Subt această piatră odihnescu oasele robi lui Dumnezeu Chirca Stana Dragomirri Zafta Dumitraşco Petco Gheorghe Tudorache Dobra Maria Tudoria şi copii Voica Păunia Dragomir Dumitraşco Velica Maria Tudora Stan Pena Matei Rada i Cucea Dumitra Dobra Zamfira Ivan Zaharia Pavel 1737 ”.

În 1775 este menţionată documentar înfiinţarea, în Biserica de la Poiana de Jos, a unei şcoli cu doi preoţi şi un dascăl.

Fondul vechi de icoane şi uşile împărăteşti datează din secolele XVIII-XIX.

În jurul anului 1900, biserica este scoasă din cult.

În anii ’50, din cauza inundaţiilor, biserica a fost aproape definitiv abandonată. Sătenii i-au refăcut acoperişul frânt de furtună. De la biserică au fost înstrăinate uşile de la catapeteasmă, icoanele, cărţile vechi, clopotul.

La iniţiativa şi prin strădania domnului Răzvan Ciucă (director al Muzeului Judeţean Ialomiţa în perioada 1977-1980, 1984-1989, 2001-2002 şi director al Muzeului Naţional al Agriculturii, în perioada 1990-2011), în 1979 biserica a fost mutată de la Poiana de Jos şi a fost refăcută la Poiana de Sus, iar în anul 2000 a fost strămutată la Slobozia, în parcul Muzeului Naţional al Agriculturii, unde a fost resfinţită la 17 decembrie de P.S. dr. Damaschin Coravu, Episcop al Sloboziei şi Călăraşilor. Astfel, s-a născut o nouă parohie -”Buna Vestire”, al cărei preot paroh este Dragoş Gabriel Stanciu.

Bolta bisericii, fiind deteriorată, a fost refăcută şi pictată în 2001 de artistul Ion Nicodim, în tehnica ulei pe pânză – o alegorie la tema Euharistiei, tot el fiind şi autorul candelabrului, sculptat în lemn de stejar (Heruvimi ţinând în mâini făclii).

Icoanele din registrele superioare ale actualei catapetesme, uşile diaconeşti şi prăznicarele sunt realizate de pictorul Ion Grigorescu în perioada 2003 – 2004.

Pisania, cioplită în lemn, a fost realizată de artistul Gabriel Manole.

Patrimoniul bisericii mai cuprinde sfinte potire, discuri, copii, steluţe, candele şi cădelniţe (aurite, argintate sau cositorite (sec. XVIII – XIX), cărţi vechi de cult (sec. XVIII – sec. XX), tetrapodul la care a slujit Sfântul Calinic de la Cernica.

Pe platou, în faţa bisericii, se află două cruci de piatră. Prima este datată 1889 şi se presupune că ar fi aparţinut unuia dintre ultimii preoţi care au slujit la Biserica de la Poiana. Este cioplită în tehnica decorativă méplat, cu un text inscripţionat în limba română, dar cu caractere chirilice, cu numele celor care au ridicat crucea şi simbolurile: pasărea sufletului – Sfântul Duh, biserica cu trei turle, brazi îmbrăţişaţi şi un soare în glastră. A doua cruce, datată 1877, este realizată în aceeaşi tehnică şi poartă simbolurile: crucea, pasărea sufletului – Sfântul Duh, Serafim.

Biserica de lemn Poiana asigură toate serviciile religioase pentru Parohia „Buna Vestire”, devenind un important reper religios şi cultural. În jurul ei, şi în strânsă legătură cu Muzeul Agriculturii, se desfăşoară periodic evenimente culturale de aleasă ţinută.