Februarie/Făurar – Stretenia

Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă:

Februarie/Făurar

– Stretenia –

Aflată la răspântia dintre iarnă și primăvară, luna februarie, denumită popular și Făurar, este o lună foarte capricioasă, asta poate și că are cele mai puține zile, după cum spun bătrânii.

Pe 1 februarie îl sărbătorim pe Trif, patronul omizilor, lăcustelor, viermilor și gândacilor.

„Pentru a le proteja holdele de stricăciunile provocate de insecte, acesta era sărbătorit, prin diferite interdicții de muncă, în ziua de 1 februarie… Activitatea practică obișnuită din această zi era sfințirea apelor și apoi stropirea pomilor (Bucovina, Moldova, Muntenia, Banat). În alte zone etnografice el se numește Trif Nebunul, pentru că ar fi fost un om necuviincios, care ar fi speriat-o pe Maica Domnului în timp ce mergea, după 40 de zile de la nașterea Pruncului Iisus Hristos, pentru moliftă, la biserică.

Cu o zi înainte de Ziua Ursului (Stretenia), în unele așezări din sudul României se desfășoară un ceremonial bahic, de origine tracică, numit Arezanul sau Gurbanul viilor.

Pe 2 februarie este ziua Ursului sau Stretenia, o sărbătoare cu dată fixă, care deschide Anul Nou viticol și pomicol. Ziua Ursului ocupă, în Calendarul Popular, ziua de mijloc a Filipilor de Iarnă (Muntenia, Oltenia) sau a Martirilor de Iarnă (Banat). În Calendarul creștin ortodox, la această dată se prăznuiește Întâmpinarea Mântuitorului Iisus Hristos. Ursului, dovadă a caracterului său divin, nu i se spune acum pe nume, urs, iar prin locurile lui obișnuite de trecere i se lăsa, de obicei, o pulpă de vițel. Dacă, totuși, trebuia să i se pronunțe numele, i se zicea, cu respect, ăl Bătrân, Moș Martin, Moș.

Conform tradiției, Ursul ar ieși, în ziua lui, din bârlog să-și privească umbra pe zăpadă. Dacă este frig, ceață și nu-și vede umbra, își dărâmă bârlogul, trage un joc, merge la râu și bea o gură de apă și își vede de treburi prin pădure. Din contră, dacă timpul este frumos, e soare și își vede umbra pe zăpadă, intră din nou în bârlog, pentru că iarna va mai dura 40 de zile. În credințele, basmele și legendele populare, ursul apare ca o ființă foarte ciudată a pădurii: fată puii iarna, în timp ce alte vietăți așteaptă anotimpul călduros; dacă timpul e frumos, intră în adăpost, dacă este urât, își reia activitatea prin pădure; dacă găsește punte peste râu, o strică, dacă n-o găsește dărâmă un copac și pune punte etc. Oamenii au asociat comportamentul ursului, real sau imaginar prezentat de folclorul românesc, cu timpul capricios de la sfârșitul iernii și începutul primăverii, așa cum Baba Dochia este răspunzătoare de zilele schimbătoare de la începutul lunii martie. La Stretenie sau Ziua Ursului, timpul este favorabil pentru observații meteorologice și astronomice, pentru prorocirea belșugului viței-de-vie și pomilor fructiferi. Oamenii satelor, necunoscând sensul cuvântului Stretenie, care este traducerea slavonă a sărbătorii creștine Întâmpinarea Domnului, au botezat cu acest nume o divinitate meteorologică a cărei fire contradictorie se reflectă în schimbările climatice ce le hotărăște de ziua ei: dacă este iarnă grea, aduce primăvara și căldura; dacă este timp frumos și primăvăratic, întoarce iarna și frigul”.

Sursa documentară: Ion Ghinoiu – Zile și mituri, Editura Fundației PRO, București, 1999.

Documentare, Angelica Buzoianu, bibliograf

Foto: Ștefan Olteanu