Cununa grâului

mna Mie, 25/09/2013 - 00:00
evenimente
expoziții

 

Muzeul Agriculturii a deschis miercuri, 25 septembrie 2013, expoziţia „CUNUNA GRÂULUI”, în prezenţa autorităţilor judeţene, a unor reprezentanţi ai instituţiilor administrative şi culturale, cadre didactice şi elevi de la liceele şi şcolile generale din Slobozia şi a unui număr important de prieteni statornici ai muzeului.

Expoziţia îşi propune să prezinte două aspecte din cultura noastră populară tradiţională: „spiritualitatea agrară” (rituri, obiceiuri, ceremonialuri agrare, ca demers spiritual al plugarului în truda sa necontenită pentru hrana cea spre fiinţă) şi mijloacele tradiţionale de păstrare a grânelor (ca expresie materială a trudei sale).

Mijloacele tradiţionale de păstrare a grânelor sunt ilustrate, în principal, de colecţia de hambare din patrimoniul muzeului, o colecţie reprezentativă, atât sub raport tipologic („coşuri” din nuiele împletite, hambare din trunchiuri de copac, lăzi şi hambare din scânduri), cât şi al zonei etnografice de provenienţă: Muntenia, Oltenia, Crişana, Maramureş, Ţinutul Pădurenilor, Mărginimea Sibiului, Bucovina etc.

Prof. dr.  Gheorghe Petre – managerul Muzeului Agriculturii: „Reunim în această expoziţie bunuri de patrimoniu legate de activităţile agrare, legate de depozitarea grâului, hambare, dar nu numai bunuri materiale. Expoziţia face trimitere şi la partea imaterială, la spiritual. Spiritualitatea satului românesc este adusă astăzi aici, în faţa dumneavoastră, şi cei mai în vârstă probabil retrăiţi momentele copilăriei, iar cei mai tineri luaţi contact cu o lume deosebită, o lume spirituală, de unde îşi trage seva poporul român”.

Viorica Croitoru-Capbun – muzeograf: „Când spunem cununa grâului ne gândim, de bună seamă, la obiceiul care marchează faza finală a ciclului agrar – recoltatul, marea bucurie a trudei depusă pe întregul an, dar, în acelaşi timp, am folosit această sintagmă „cununa grâului” în mod metaforic, pentru că spunând cunună ne gândim în mod simbolic la măreţie, la triumf, la perfecţiune. Din punctul de vedere al spiritualităţii agrare, ea circumscrie, de fapt, toate obiceiurile care marchează momentele principale din ciclul agrar, respectiv arat, semănat, perioada de creştere a culturilor, recoltatul şi din anul civil urările de Crăciun şi Anul Nou”.

Ciclul obiceiurilor agrare apare strâns legat de calendarul muncilor tradiţionale, fiecare dintre momentele sale mai importante, care marchează începutul, desfăşurarea sau sfârşitul anumitor munci cu caracter agricol, fiind însoţit de un anumit obicei, potrivit activităţii respective, în procesul de cultivare a cerealelor. Sunt prezentate câteva dintre cele mai reprezentative pentru fiecare etapă a ciclului agrar: „Plugarul”, „Caloianul”, „Drăgaica”, „Căluşarii”, Cununa grâului” ş.a.

   Expoziţia se înscrie într-un program susţinut de valorificare şi promovare continuă a tradiţiilor agrare româneşti, martori preţioşi ai vechimii şi importanţei agriculturii la poporul român şi nu mai puţin ai unuia dintre cele mai valoroase tezaure spirituale ale Vechii Europe.

   Prof. Silvian Ciupercă – preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa: „Este menirea unei instituţii care împleteşte inspirat misiunea ei instituţională cu obligaţia spirituală de a arăta generaţiilor de astăzi că este o instituţie ce pune în valoare tot ce este patrimoniul de aici şi dezvoltă seria lungă şi nesfârşită de simboluri legate de pâine, de performanţă agricolă, dar şi de satisfacţie spirituală”.

   Ansamblul folcloric „Drăgaica”, din Căzăneşti - Ialomiţa, a prezentat un moment folcloric cu diverse obiceiuri agrare româneşti. (foto: Ştefan Olteanu)