Parcul

mna Joi, 29/05/2014 - 13:10
patrimoniul muzeului

Parcul Muzeului Naţional al Agriculturii este o unitate creată de muzeu. Teoretic, parcul aparţine în proporţie de 2/3 Consiliului Local şi 1/3 M.N.A., dar practic, de amenajarea şi întreţinerea parcului se ocupă angajaţii muzeului. în parc sunt amplasate obiecte muzeale care se pretează la o astfel de expunere (colaci de fântână - dataţi 1853 şi 1937, hambar - datat 1869, cuptoare tradiţionale etc.).

Parcul se întinde pe o suprafaţă de 17.000 mp. Concepţia estetică a adoptat stilul arhitectural mixt: stilul clasic şi cel peisagistic, utilizându-se atât forme geometrice, cât şi grupări de arbori şi arbuşti cu dezvoltare liberă. Amenajarea lui a început în anul 2000, atunci când a fost adusă biserica de lemn, continuând şi astăzi prin îmbogăţirea cu diverse specii dendrologice. Aleile dalate din piatră de râu sporesc rusticitatea locului.

 

***



"Parcul reprezintă un liant între muzeu şi biserică. Ansamblul format din cele trei elemente, biserică, parc şi muzeu, formează o ecuaţie spirituală, tradusă prin Dumnezeu, Natură şi Om. Parcul a fost conceput astfel încât să determine o meditaţie profundă, o rechemare a omului spre credinţă, spre Dumnezeu.

El conţine peste 50 de specii de plante ornamentale, având un rol estetic şi terapeutic. Parcul este folosit şi în scop educativ: grupuri de elevi de la diferite şcoli din Slobozia desfăşoară ore de botanică şi educaţie tehnologică".

Dana Dumitriu, aprilie 2004

 

***



"Parcul din jurul muzeului dispune de numeroase plante cu virtuţi tămăduitoare sau, cum se spune popular, ierburi de leac. întrebuinţate din cele mai vechi timpuri în medicina populară, ele şi-au probat în epoca modernă proprietăţile vindecătoare, cu avizul specialiştilor.

În luna aprilie se recoltează mugurii de pe ramurile laterale ale pinului (Pinus silvestris), care se folosesc ca antiinflamatoare, diuretice, antiseptice, cicatrizante etc. în martie încep a fi culese plantele întregi de păpădie (Taraxacum officinale), folosite în boli de ficat, obezitate, dezechilibru, glandular, reumatism şi arteroscleroză. în martie – aprilie, când seva este abundentă şi decojirea se realizează uşor de pe ramurile tinere, se recoltează scoarţa de salcie (Salix alba), folosită intern sub formă de pulberi şi infuzii, iar extern, ca decoct, sub formă de comprese şi băi".



Adrian Bucurescu, februarie 2004  

("Grădina Miracolelor din Slobozia", în România liberă, Nr. 4229)