Manifestări

MUZEUL NAŢIONAL AL AGRICULTURII ŞI ŞCOALA (1)





"Muzeul e cea mai înaltă şi totodată cea mai simplă dintre şcoli. Pentru cel ce-i ghiceşte rostul, muzeul devine şcoala cea mai vie din care poate trage multe şi neînchipuite învăţăminte."

(Al. Tzigara-Samurcaş, 1872-1952, filozof, istoric de artă, muzeograf, autor de publicaţii în domeniul artei, etnologiei, muzeologiei)





I.  CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE ASUPRA RELAŢIEI EDUCAŢIE - MUZEU - ŞCOALĂ

TENDINŢE ACTUALE.  PEDAGOGIA MUZEALĂ




Organisme internaţionale la cel mai înalt nivel organizează dezbateri pe tema educaţiei şi a culturii şi susţin că educaţia tradiţională trebuie completată de o altă formă de educaţie mai dinamică, formativă, centrată valoric.



Strategia sugerată de ICOM sugerează că "abordarea educaţională complementară formal ⁄ non-formal asigură plus valoarea sistemului educaţional", iar "contextele create de diversele modalităţi de concretizare a acestui tip de educaţie (şcolară şi extraşcolară) oferă posibilitatea abordărilor interdisciplinare, cross-curriculare şi transdisciplinare, exersarea competenţelor şi abilităţilor de viaţă într-o manieră integrată, de dezvoltare holistică a personalităţii."



"Noi educaţii nu se pot realiza sistematic nici în şcoală, nici în afara şcolii. Muzeele pot deveni locul cel mai deschis unor asemenea achiziţii, mai ales în direcţia formării convingerilor şi comportamentului adecvat (pentru educaţie relativă la mediu, educaţie axiologică, educaţie interculturală)." (2)



"Aria patrimonială" este definită ca "o sursă a memoriei comune europene şi ca un instrument istoric şi artistic"(3) ceea ce induce încurajarea cooperării dintre sistemele educaţionale.

*



Toate muzeele din lume sunt în căutarea unor soluţii muzeografice cât mai adecvate pretenţiilor publicului. Viteza acestei mişcări, ca şi amplitudinea ei, depind, însă, de cel puţin trei factori: forţa financiară a muzeului sau a organismului de tutelă, experienţa managerială a conducerii muzeului şi imaginaţia creatoare a personalului angajat (permanent sau, din ce în ce în mai mare măsură, temporar, pentru realizarea unor proiecte). (4)



Tot mai multe muzee îşi constituie departamente educaţionale specializate, cu programe bine definite şi se instituie cadre de formare a unui personal capabil să gestioneze astfel de programe. Urmare a evoluţiei sistemului ştiinţelor educaţiei şi a reconsiderării muzeului ca instituţie cultural-educativă, în peisajul  sistemului ştiinţelor educaţiei, apare o ramură nouă - pedagogia muzeală.

Pe lângă cultivarea obişnuinţei de a veni la muzeu, pedagogia muzeală îşi propune şi integrarea acestuia "într-un cadru educaţional mai larg, în care acţiunile propuse aici să vină în prelungirea celor din şcoli şi licee, constituindu-se practic în "unelte" specializate, de care şcolile să uzeze în mod frecvent"(5).

Procesul de învăţare realizat în şi prin muzeu are atât un caracter formal, cât şi unul nonformal. Sub aspect nonformal, procesul de învăţare este liber, centrat pe interesele vizitatorilor, fără limită de timp, beneficiind (la solicitarea vizitatorilor) de intervenţiile specialiştilor muzeului, centrat pe o problemă particulară sau generală, îngăduind aprofundarea unor aspecte sau cunoaşterea lor într-o manieră holistă.

Se apelează la metode didactice variate; toate aceste modalităţi de desfăşurare a educaţiei în muzeu trebuie realizate prin colaborarea muzeografului cu profesorul sau educatorul.



În acest context, educatorul de muzeu trebuie să aibă anumite calităţi precum empatie, flexibilitate, capacitate de lucru în echipă, spirit ludic etc., dar şi cunoştinţe de pedagogie, psihologie; să cunoască şi să aplice metode educative adecvate pentru diverse grupuri de vârstă; să cunoască metodele de interpretare a patrimoniului; să aibă chiar cunoştinţe în domenii nespecifice, precum relaţii publice sau chiar management al timpului, pentru a reuşi  să valorifice patrimoniul într-un mod creativ şi viu pe direcţia educării publicului, într-un cadru agreabil, necoercitiv şi stimulant. Pentru a îndeplini toate aceste condiţii, este indicat ca el să participe la diverse programe de formare profesională, să urmărească activ realizarea de schimburi de experienţă cu colegii din ţară şi străinătate, să proiecteze şi să dezvolte un sistem de relaţii benefice îmbunătăţirii muncii sale cu specialişti exteriori muzeului (profesori, actori etc.). Educatorul de muzeu trebuie să devină un pivot al unui sistem educativ articulat, având atât componenţe formale, cât şi informale. (6)



Ministerul Culturii şi Cultelor, prin Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, în colaborare cu Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, asociaţii culturale şi parteneri din diverse ţări ale lumii organizează seminarii şi ateliere practice de lucru privind specializarea de personal pentru educaţia muzeală. Personalul MNA participă la astfel de întruniri pentru aplicarea unei strategii educaţionale adecvate.



   

II. MUZEUL NAŢIONAL AL AGRICULTURII ŞI ŞCOALA

"Atingeţi obiectele! Urcaţi-vă în căruţe şi pe tractoare!" se anunţă chiar de la debutul expoziţiei, oferind vizitatorului, în mod special copiilor, posibilitatea trăirii unor senzaţii directe ce declanşează experienţe unice în memoria afectivă.



Deşi nu are încă un departament educaţional special, prin profilul profesional al colectivului de muzeografi şi implicarea în mod direct al managerului, MNA a înţeles necesitatea creării unui program de pedagogie muzeală, oferind astfel o alternativă educaţională tentantă, exprimată prin formule dintre cele mai diverse: programe dinamice şi clar orientate spre diverse categorii de public din mediul de învăţământ (preşcolari, elevi, studenţi, persoane cu handicap, copii ai străzii), ateliere practice de lucru şi creativitate urmate de expoziţii cu lucrările realizate, concursuri şi tabere de creaţie, spectacole artistice la muzeu,  vizionări de filme documentare, manifestări complexe în care sunt incluse segmente dedicate copiilor, vizite organizate,  programe speciale, practică şcolară de specialitate, consultanţă de specialitate pentru elevi, studenţi şi cadre didactice.



Muzeul păstrător şi transmiţător de tradiţii populare

Prin programele "NOI - VOI" şi "CASA PÂINII", iniţiate de muzeu încă din primii ani de la înfiinţare, se defineau, în misiunea muzeului, câteva obiective cu caracter constant: tradiţii populare, tehnică, artă.



1. "Casa Pâinii" este poate cea mai mare, mai frumoasă şi mai interesantă  manifestare culturală a muzeului. După unii, "s-ar putea să fie, prin îndrăzneala concepţiei, anvergura şi complexitatea organizării ei, un eveniment unic în lume." Sunt reprezentate secvenţe rituale şi ceremoniale legate de "drumul pâinii" -  de la cea biblică, a "Înmulţirii pâinilor", la diferite obiceiuri din ciclul calendaristic şi prezenţa pâinii ca însoţitor  al tuturor evenimentelor din viaţa omului, "...un traseu expoziţional care urmează sensul destinului uman, de la naştere la înmormântare, reuşind astfel să concretizeze în forme şi simboluri multiple istoria vie a civilizaţiei umane, de la origini până în prezent, coagulată în jurul nucleului existenţial şi - deopotrivă - spiritual al supravieţuirii şi dăinuirii omului în timp: Pâinea noastră cea spre fiinţă". (7)



 La cuptoarele tradiţionale sau la ţestele (cuptoare mobile în formă de clopot) din curtea muzeului se coc pâini, se binecuvântează şi se împart participanţilor, după slujba religioasă din biserică.



Aici s-a creat şi o adevărată şcoală a micilor brutari. An de an, copii de grădiniţă sau de la şcolile generale din Slobozia învaţă să modeleze şi să coacă pâine. ÎNVAŢĂ SĂ RESPECTE PÂINEA.



2. "Ciclul pascal - Etnologia oului de Paşti" (sărbători din Triod) cuprinde o paletă diversificată de activităţi: "Măcinicii - Tradiţii populare""Oul de Paşti", "Lăsaţi copii să vină la mine", "Sâmbăta Floriilor - Sâmbăta lui Lazăr", organizate în colaborare cu şcoli şi grădiniţe din Slobozia, Feteşti, Călăraşi, Constanţa, cu Inspectoratul Şcolar Ialomiţa. Se organizează: ateliere de lucru, expoziţii, performarea unor obiceiuri populare; în ultimii ani sunt atraşi tot mai mulţi părinţi, în acest program, aceştia participând în mod direct, cu secvenţe specifice adulţilor;  asociere cu un impact special.



O serie de obiceiuri de primăvară performate de copii, identificate de noi pe teren, au fost recuperate prin reconstituire şi înregistrarea pe peliculă, în colaborare cu Televiziunea Română, în filmul "Obiceiuri de primăvară - Tradiţii populare", film ce a constituit o provocare pentru micuţii noştri parteneri, care au preluat şi au învăţat unele dintre aceste obiceiuri.



3. "Însemne de primăvară pentru primenire, ploaie şi holdă". "Sărbătoarea Caloienilor" este o manifestare complexă, organizată în colaborare cu Centrul de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Ialomiţa şi Inspectoratul Şcolar Ialomiţa.



O instalaţie etnografică în aer liber (în parcul muzeului) reuneşte obiecte care decodifică un complex de obiceiuri specifice începutului de An Nou Agrar şi An Nou Pastoral, însemne de primăvară pentru primenire, ploaie şi holdă.



Pe acest fundal, se săvârşesc o serie de practici şi obiceiuri, culminând cu Alaiul Caloienilor (obicei agrar pentru provocarea ploii şi care, în Câmpia Bărăganului se practică  în a treia săptămână după Paşti).



 

"Sărbătoarea Caloienilor" reuneşte un număr foarte mare de copii şi adulţi din judeţele Ialomiţa, Brăila, Călăraşi. De la muzeu, alaiul caloienilor porneşte în procesiune pe străzile oraşului, cu opriri în zonele de maximă circulaţie (în centrul oraşului, în faţa celor mai importante edificii etc.), unde se desfăşoară secvenţe spectaculoase (fiecare grup cu varianta de obicei din satul lui), continuându-se spre Râul Ialomiţa, unde caloienii se dau pe apă. Copiii se întorc la muzeu,  unde sărbătorea continuă cu mâncăruri tradiţionale pregătite la cuptoarele muzeului, gală de filme documentare, spectacole folclorice cu copii şi ansambluri de adulţi profesioniste.



  MNA a cercetat şi înregistrat obiceiul în variantele sale cele mai spectaculare (Poiana, Ghimpaţi, Miloşeşti), realizând un film video - "Povestea Caloianului", ediţie bilingvă (română-engleză) - în colaborare cu Editura "Video" din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor.



4. "Sărbătorile de iarnă la români" constituie un cadru de largă manifestare: ateliere de confecţionat recuzită pentru obiceiurile de iarnă, expoziţii şi programe artistice în jurul Bradului, spectacole de colinde (exemple: "Sântandrei, cap de iarnă - tradiţii agrare", "Sărbători de iarnă - expoziţie de desene şi machete",  Spectacol de colinde susţinut de copii şi tineri din diverse sate din judeţele Ialomiţa şi Brăila (Jilavele, Giurgeni, Miloşeşti, Griviţa ş.a.).



5. Alte parteneriate educaţionale  precum: Vine, vine primăvara!, Ziua copilului la muzeu, Cununa Grâului, Din bucuriile toamnei, Să învăţăm de la străbuni,  spectacole artistice, expoziţii, vizite tematice organizate la muzeu (ex.: "Păsări de rasă", "Enciclopedia naturii", "Citind cuvântul Domnului prin copil") constituie tot atâtea cadre pentru completarea cunoştinţelor despre obiceiurile şi tradiţiile româneşti ori elemente ale culturii materiale, de  formare a unor abilităţi practice (confecţionat mărţişoare din materiale tradiţionale, felicitări, creaţii decorative în diverse tehnici, împletituri rituale din spice de grâu, aranjamente decorative de toamnă, sorcove pentru Anul Nou ş.a.), pentru dezvoltarea spiritului competiţional, de dezvoltare a afectivităţii, sensibilităţii şi a emoţiei estetice.



Numai în ultimul an, M.N.A. a încheiat 13 protocoale de colaborare şi parteneriate educaţionale.

Rezultatele acestor colaborări se reflectă în numărul mare al preşcolarilor şi elevilor care au vizitat M.N.A. în grupuri organizate în cursul anului trecut - 7.510 persoane, respectiv 29% din totalul vizitatorilor.

 



Muzeul şi educaţia tehnică

Concursul naţional "Impuls perpetuum" (concurs interdisciplinar de fizică şi chimie) aflat la cea de a XV-a ediţie, este o competiţie de anvergură, foatre riguroasă, în domeniul ştiinţelor exacte, organizată  de Inspectoratul Şcolar Ialomiţa în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru copiii din mediul rural. Numai în anul 2007, au participat peste 100 de copii, însoţiţi de zeci de profesori din 36 de judeţe ale ţării. Concursul a constat în două probe: una teoretică desfăşurată în spaţiile şcolilor din Slobozia şi una practică ce se desfăşoară la muzeu. Cei 40 de elevi ai claselor a VI-a, participanţi la proba practică de la muzeu, au avut de susţinut două probe: o probă practică de muzeu - studiul fizic al unui exponat şi o probă experimentală - studiul proprietăţilor fizice ale unui obiect. Specialiştii MNA au conceput subiectele pentru proba practică, au elaborat documentaţia tehnică şi au pregătit obiectele pentru concurs. Pentru cea mai bună lucrare la proba practică, Muzeul Naţional al Agriculturii a acordat premii. Reprezentanţii muzeului au fost răsplătiţi cu Diploma de fidelitate pentru proba experimentală la toate ediţiile naţionale ale concursului. Domnul director Răzvan Ciucă a primit din partea organizatorilor, Diploma de fidelitate pentru că "a  sprijinit toate ediţiile naţionale ale concursului, asigurând "spaţiu şcolar" inedit probei experimentale şi recompense elevilor cu rezultate bune, iar muzeograful Adrian Stroe "pentru perseverenţa şi profesionalismul cu care a pregătit subiectele şi "spaţiul şcolar" din muzeu pentru proba experimentală la toate ediţiile naţionale ale concursului."



Cursul "Maşina de cusut", organizat în cadrul expoziţiei interactive "Maşina de cusut", curs gratuit de iniţiere în arta cusutului mecanic, se adresează elevilor din ciclul gimnazial. Cursanţii au primit informaţii teoretice şi au efectuat aplicaţii practice finalizate cu realizarea unor ingenioase obiecte textile de uz casnic. La sfârşit au primit "Diploma de absolvire a cursului Maşina de cusut".



Organizarea unui astfel de curs a fost inspirat de cursurile pe care firma SINGER le organiza la începutul secolului al XX-lea, în mediul rural, pentru instruirea tinerelor fete şi promovarea maşinii sale.



Tot aici, pe toată durata expoziţiei, s-a organizat, alternativ, atelierul "Să învăţăm să coasem la maşina de cusut" destinat copiilor cu probleme speciale (handicapaţi fizic şi mintal) internaţi în centrele de plasament ialomiţene.



"De la plug la tractor" (07.05 - 15.06.2005) - curs teoretic şi practic susţinut de muzeografii MNA, organizat în colaborare cu Inspectoratul General Şcolar Ialomiţa, s-a desfăşurat cu  participarea unor grupuri de elevi de la şcoli generale din oraş, în cadrul orelor de educaţie tehnologică din programa şcolară. (60 participanţi)

 

 

Muzeul şi arta

"O unealtă, când îşi depăşeşte utilitatea, devine obiect de artă." (Herbert Read)



"Muzeul Agriculturii de la Slobozia a fost "paginat " de Răzvan Ciucă şi colaboratorii săi în aşa fel încât el se constituie nu numai într-un album al memoriei, ci şi într-un album de artă." (8)



"Fiecare artefact expus în muzeu este  înţeles ca parte a unui context istoric, economic, social, cultural, religios care trebuie reactualizat în forme în care didacticismul, metaforicul, poeticul, simbolicul se amestecă fertil. Obiectul devine centrul unor cercuri concentrice de semnificaţii, sugerate pe cele mai diverse căi. Se apelează la tot ce poate declanşa sugestia, completa informaţia, îmbogăţi potenţialul expresiv al obiectului. Fotografia documentară, proiecţiile de filme documentare sau diapozitive, documente de epocă sunt chemate să sprijine acest proces de încărcare semantică a obiectului. În acelaşi timp obiectul este lăsat totuşi să respire, să-şi trăiască propria viaţă estetică." (9)

    Este cadrul care a generat în timp unele parteneriate speciale.

În paralel cu Proiectul "Pământul şi arta", care se derula  cu artişti plastici consacraţi, a căror operă se inspira din spaţiile agreste, muzeul se transformă într-un atelier de lucru şi "spaţiu de inspiraţie" pentru elevi, existând în acest sens o colaborare strânsă şi permanentă cu Uniunea Artiştilor Plastici, Academia de Arte din Bucureşti şi Liceul de Artă Slobozia. Instituţia a încercat şi a reuşit să devină o punte de legătură între generaţii, un punct de întâlnire cu valorile autentice ale culturii şi tradiţiei româneşti.

"MAR văzut de copii" - concurs de literatură şi artă,  un program foarte generos, mobilizator, sub formă de concurs, a adus în muzeu sute de participanţi, de la copii de grădiniţă până la adolescenţi, care şi-au mărturisit talentul. A rezultat o colecţie de texte şi imagini ce compun o viziune fascinantă asupra muzeului. Lucrările au fost prezentate în expoziţia "MAR văzut de copii" (1998), iar concurenţii au fost răsplătiţi cu premii speciale, acordate de jurii profesioniste şi premii "Noi-Voi" acordate de muzeu (37 premii la secţiunea artă plastică, 5 premii  literatură şi 69 de premii "Noi-Voi").



Pentru  Liceul de Artă Slobozia, MAR a fost gazdă permanentă.  În incinta muzeului s-au organizat ateliere de lucru, urmate de expoziţii, precum şi expoziţii cu lucrări de atestare la absolvirea liceului.



Exemple:  Expoziţia de pictură a clasei a X-a a Liceului de Artă Slobozia (1999); "MAR văzut de elevii Liceului de Artă Slobozia" (2001-2002) reunind lucrări de pictură ce "animă pur şi simplu istoria agrară, pecetluindu-i dimensiunea artistică, alături de cea istorică." (10) Expoziţie-atelier de textile-tapiserie a absolvenţilor, promoţia 1999; "ART 2002", expoziţie de pictură a absolvenţilor, promoţia 2002 "Work-shop" organizat în cadrul expoziţiei de pictură  "Dumnezeu stă în detalii - Georgeta Năpăruş". (2004)



Un experiment foarte interesant l-au constituit Work-shop-urile studenţeşti. Studenţi de la Universitatea de Arte Bucureşti au organizat "Ateliere de lucru experimentale" având ca temă un proiect compoziţional conceput ca instalaţie utopică, folosind ca model conceptual Muzeul Agriculturii din România. (1998)

  Demersul se remarcă a fi unul dintre cele mai interesante, prin parcursul său derulat în mai multe etape: documentare şi realizarea unor studii separate, după unelte, mecanisme, angrenaje ce se constituie ca inventar programatic în Muzeu; interpretarea plastică a acestor elemente, prin conceperea unei compoziţii de sine stătătoare; transfigurarea acestor studii şi proiectarea unei instalaţii Utopice concepută ca angrenaj poetic, ce transcende funcţiile programatice ale mecanismelor sau uneltelor, prin mixarea acestor date într-o expresie plastică sincretică. (11)



     "Citind cuvântul Domnului prin copii" - 2006, expoziţie de lucrări cu teme religioase (pictură şi eseuri) realizate, în cadrul experimentelor de creativitate aplicată concepute de prof. Dorel Zaica cu copii din Bucureşti. Expoziţia s-a constituit şi într-un atelier pentru experiment de creativitate aplicată pentru copii din Slobozia şi din judeţ, având ca punct de plecare un set de 100 de întrebări formulate de profesor.

 



Programe speciale

Program estival, desfăşurat în taberele de elevi şi complexele turistice de la staţiunea balneo-climaterică Amara, jud. Ialomiţa, cuprinzând proiecţii de filme documentare, diapozitive, standuri cu vânzare de artă populară şi artizanat autentice, prelegeri despre turismul cultural în muzee/ marketing pentru MNA (1998 -1999) etc.



"Sfat bun", program de catehizare, asistenţă socială şi alfabetizare derulat de Parohia Bunavestire în parteneriat cu fundaţia nonguvernamentală World Vision România şi Muzeul Naţional al Agriculturii, adresat copiilor cu probleme sociale (orfani, fără locuinţă). Copiii au participat la cursuri susţinute de preoţi, învăţători, profesori şi muzeografi. (30 de adolescenţi şi copii din Slobozia, 2002-2003)

 

Muzeul Naţional al Agriculturii "la dispoziţia dumneavoastră"

Dimensiunea muzeului de "instrument pedagogic" în instruirea progresivă programată a tineretului se reflectă şi în serviciile de consultanţă specializată, pe diverse teme, de care au beneficiat: elevi de la şcolile generale, licee, Seminarul Teologic, Colegiul Naţional "Mihai Viteazul" şi Colegiul de institutori din Slobozia, studenţi de la Facultatea de Ştiinţe Umaniste şi Facultatea de Teologie din Târgovişte, Facultatea de Sociologie, Facultatea de Istorie, Facultatea de Geografie şi Facultatea de Litere din Bucureşti, Universitatea "Ovidius" Constanţa, Facultatea de Istorie-Geografie Suceava, cadre didactice, pentru realizarea de diverse studii şi lucrări de absolvire, monografii de localităţi rurale, redactarea de articole de presă pe teme de cultură populară, documentare pentru diverse concursuri (ex. grupuri de elevi de la Liceul "Mihai Viteazul" care, urmare a documentării în muzeu şi a cercetărilor de teren cu specialişti din muzeu, au fost premiaţi doi ani consecutiv la Concursul Naţional de Cultură şi Civilizaţie).



Menţionăm, de asemenea, practica de specialitate efectuată în muzeu de studenţi de la diverse facultăţi din ţară, precum şi schimburile de experienţă, în cadrul MNA, ale grupurilor de muzeografi şi restauratori participanţi la cursurile Centrului pentru Formare, Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii.

                   *



Dincolo de propriul spaţiu, MNA  se implică în iniţierea unor programe culturale din care nu lipsesc şcolarii (ex. Programul Bărăgan - Hainaut, Belgia, în cadrul căruia s-au realizat stagii de pregătire şcolară între Şcoala normală din Slobozia şi şcoli din Belgia / 1992; mijlocirea participării unor grupuri de copii din Republica Moldova la Tabăra de sculptură de la Năieni, jud Buzău). Muzeografi de la MNA au organizat ateliere de împletituri şi broderii populare, pictură pe sticlă şi obiecte decorative în cadrul Taberei de creaţie "Artă şi meşteşuguri tradiţionale româneşti", Bucureşti, 2002-2003. S-au acordat Diplome de excelenţă: Muzeului Naţional al Agriculturii "pentru strădania şi nepreţuitul ajutor la reuşita taberei..." şi muzeografelor Viorica Croitoru - Capbun şi Fănica Gherghe pentru coordonarea taberei.



Muzeul Naţional al Agriculturii face parte din categoria muzeelor care se consideră "un pod între ceea ce el oferă şi ceea ce şcolile doresc". (12)

          



    Parteneriate  şi consultanţă de specialitate pe 12 ani de activitate: 41929 participanţi





NOTE:

1.    Vom folosi titulatura de Muzeul Agriculturii din România până în anul 2003, când a fost declarat oficial  Muzeul Naţional al Agriculturii.

2.    Cf. documentelor UNESCO, în Venera Cojocariu, Neculai Barabaş, Victor Mitocaru, Pedagogia muzeală, Centrul de Pregătire şi Formare a Personalului din Instituţiile de Cultură, Bucureşti, 1998, p. 27.

3.    Cf. Convenţiei de la Malta, în Ioan Opriş, Muzeosofia, Oscar Print, Bucureşti, 2006, p. 88.

4.    Virgil Ştefan Niţulescu, Muzeografia europeană: noi tendinţe,  în "Revista Muzeelor", nr. 3-4, 2003,  p. 52.

5.    Corina  Stoian, Vârsta copilăriei - perioada de maximă receptivitate pentru construirea unei relaţii muzeu - public, în "Revista muzeelor", Centrul pentru Formare, Educaţie Permanentă şi Management  în Domeniul Culturii, nr. 1-2/2000,  p. 82.

6.    Alexandra  Zbuchea, Educatorul fără manual,  în "Revista Muzeelor", nr. 4, 2006,  pp. 5-6.

7.    Ion Zubaşcu, O istorie a civilizaţiei umane povestită prin pâinile de ceremonie, în "România liberă", nr. 3133, 11 iunie, 2000, p. 28.

8.    Cf. articol MAR văzut de elevii Liceului de Artă, în "Ştirea", nr. 163, 2001.

9.    Ioana Vlasiu, Artă şi muzeologie la Slobozia,  în revista "Arta", martie 2001, p. 28.

10.    Cf. articol MAR văzut de elevii Liceului de Artă, în "Ştirea", nr. 163, 2001.

11.    Cf. articol Atelier de lucru experimental, în "Gazeta de Sud-Est", nr. 125/10 iulie, 1998.

12.    Ioan Opriş, op.cit., p. 81.

Viorica CROITORU – CAPBUN,

Muzeograf, şef secţie

"Documentare – Cercetare - Relaţii cu publicul"