Expuneri neconvenţionale

 

I. Preliminarii

În 2007, Muzeul Naţional al Agriculturii (MNA) participa la o sesiune de prezentări şi dezbateri pe tema „Muzeul astăzi - dincolo de propriul spaţiu”, organizată de Centrul de Pregătire Profesională în Cultură şi Ministerul Culturii şi Cultelor din România. Evenimentul reprezenta un bun prilej de a aprofunda ideea „deschiderii muzeelor spre spaţii de expunere neconvenţionale şi spre modalităţi noi de relaţionare cu publicul”. De altfel, această idee a fost susţinută şi pusă în aplicare de către MNA încă din 1991, când directorul instituţiei, muzeograful-etnolog Răzvan Ciucă, a iniţiat un amplu program de dialog cultural, intitulat sugestiv NOI-VOI. De atunci şi până în prezent, acesta s-a derulat anual şi a înregistrat o evoluţie spectaculoasă în direcţia expunerilor (ne)convenţionale şi provocatoare, realizate „cu fantezie, cu arta de a comunica cu uşurinţă, împăcând gusturile unor largi categorii de public, surprinzând, de fiecare dată, prin prospeţime şi profesionalism de clasă” (1).

 

Deşi ajuns abia la vârsta „majoratului”, MNA a reuşit să răspundă cu succes provocărilor lansate de o societate aflată în plină transformare socio-economică şi în permanentă căutare de valori, angajându-se, prin obiectivele propuse şi activităţile muzeale desfăşurate, să revigoreze şi să adapteze tradiţia la realităţile şi cerinţele unei noi etape istorice.

Respectând şi valorificând tipul tradiţional al muzeului, prin organizarea la sediu a numeroase expoziţii temporare, ateliere de lucru, manifestări prilejuite cu ocazia diverselor sărbători religioase sau naţionale, MNA a acordat o deosebită atenţie şi tendinţei tot mai accentuate de transformare a instituţiei muzeale de tip conservator într-o instituţie deschisă, „cu accesabilitate largă (uneori chiar gratuită) la expoziţii şi programe, la colecţiile depozitate şi la documentarea tezaurizată de-a lungul timpului” (2). Astfel, MNA nu a întârziat să implementeze o politică de sensibilizare şi atragere a publicului larg prin manifestări dinamice, interactive, desfăşurate în spaţii extra-muzeale, în care atât exprimările clasice, cât şi cele neconvenţionale, au permis valorificarea patrimoniului cultural prin intermediul celor mai îndrăzneţe discursuri muzeale.

 

II. Privire retrospectivă asupra expunerilor (ne)convenţionale

Dincolo de propriul spaţiu, MNA a urmărit, cu precădere, valorificarea patrimoniului specific prin expoziţii, manifestări artistice, demonstraţii practice, în cadrul unor evenimente locale, naţionale şi internaţionale, acolo unde se estima un public foarte numeros, de toate vârstele şi de multiple categorii profesionale.

    Pentru a exemplifica, încă din primii ani de existenţă, muzeul a intrat în contact cu importante centre culturale europene, etalând spectaculoase obiecte de patrimoniu (icoane, fotografii de epocă, articole de vestimentaţie şi podoabe, elemente din „recuzita” obiceiurilor de peste an ş.a.): „Carrefour International des Métiers d’Art” - Le Touquet, Franţa (1991) (3); „Săptămâna culturală în Bavaria” - Beratzhausen, Germania (1991); „Crăciun în Europa” - Viena, Austria (1994); „Une vie de pain”, expoziţie itinerantă - Bruxelles, Belgia (1994-1995); „La vie, la mort, le pain” - Vevey, Elveţia (1996); „La fête de Pâques chez les roumains”, manifestare organizată la iniţiativa europarlamentarului român d-na Maria Petre, după proiectul „La Fête des Fêtes – Les Pâques chez les roumains”, realizat de directorul MNA, d-nul Răzvan Ciucă - Strasbourg, Franţa (Parlamentul European - Galeria LOW 0, 2008).

   Festivalurile şi manifestările organizate cu ocazia anumitor sărbători au reprezentat dintotdeauna un bun prilej de valorificare a patrimoniului muzeal într-un context propice dezvoltării unei relaţii de cooperare cu alte instituţii, dar şi de antrenare a publicului larg în acţiuni de revitalizare a spaţiului comunitar şi activare a conştiinţei unei întregi colectivităţi. Exemplificăm, în acest sens, prezenţa MNA la Festivalul internaţional de Folclor „Floare de pe Bărăgan - jud. Ialomiţa (ediţiile din 1996, 1997); „Trofee de vânătoare” - Poiana Mărului, jud. Braşov, 1997 (programul manifestării a cuprins expuneri de trofee vânătoreşti şi materiale fotodocumentare, o partidă de vânătoare de mistreţi, un bal şi festivitate de premiere); Festivalul D' ale Bucureştilor  - Bucureşti (1998); Sărbătoarea ”Vânătoare în Carpaţi”  - Poiana Mărului, jud. Braşov (2000); „Sărbătorile Municipiului Urziceni” - Urziceni, jud. Ialomiţa (2002); „Sărbătorile Municipiului Slobozia” - Slobozia, jud. Ialomiţa (2005).

    De asemenea, MNA s-a impus prin proiecte îndrăzneţe de popularizare a muzeului şi a valorilor cultural-istorice şi patrimoniale, în cadrul a numeroase târguri naţionale şi internaţionale, distingându-se, conform opiniei dr. Rusalin Işfănoni (4), prin „originalitatea procedeelor folosite pentru promovarea patrimoniului existent, dar şi pentru dezvoltarea şi protejarea lui”. Astfel, pe plan local, MNA a expus obiecte de patrimoniu în spaţii destinate unor reprezentări cu caracter comercial, de publicitate pentru produse şi servicii noi: Târgul pentru agricultură „Agroialom-Partener” (5) - Slobozia, jud. Ialomiţa (1996, 1997, 1998, 2000, 2001, 2002 – participare cu „Colinda grâului”, expoziţie de pâini rituale şi obişnuite, împletituri de spice, costume populare şi obiecte folosite în lucrările agricole şi la coptul pâinii); Bâlciul  de Înălţarea Sfintei Cruci - expoziţiile „File din istoria unui târg” şi „Rromii ochi în ochi” , Ţăndărei, jud. Ialomiţa (1998);„Retromobil vine în oraşul tău”  - Slobozia, jud. Ialomiţa (2002); Târgul „Femina Star” (6) - Slobozia, jud. Ialomiţa (2002, 2003, 2005, 2006, 2007, 2008) ş.a.. Tocmai în asemenea locuri, cumpărătorii sau simplii trecători deveneau martorii unor manifestări dinamice, interactive, care le ofereau posibilitatea de a veni în contact direct cu exponatele şi de a beneficia de explicaţii de specialitate.



   De menţionat că MNA a participat an de an la „Târgul Naţional de Pâine” (2001, 2002, 2003, 2005, 2007), eveniment de amploare organizat de Centrul Cultural „Mihai Eminescu” din Bucureşti, transformând expoziţia într-o experienţă senzaţională: pe lângă obiectele expuse (instrumentar pentru preparat pâinea, împletituri rituale din spice de grâu specifice obiceiurilor de recoltat, obiecte din patrimoniul muzeului şi produse de panificaţie realizate în sate din Ialomiţa ori din ţară), specialiştii muzeului au adus în faţa publicului bucureştean maşini agricole aflate într-o stare bună de conservare, fapt ce a permis susţinerea unor adevărate cursuri practice de lucrări agricole, realizate prin procedee tradiţionale (7). Mai mult decât atât, obiceiuri şi ceremoniale agrare străvechi au fost puse în valoare prin intermediul instalaţiilor etnografice organizate cu multă grijă şi dăruire. Expoziţia pavilionară „Povestea ţestului”  a înregistrat de fiecare dată un succes incredibil în cadrul „Târgului Naţional de Pâine”, atrăgând publicul nu doar prin mirosul de pâine caldă coaptă la ţest, ci, mai ales, prin demonstraţiile practice susţinute în aer liber.

    Un impact deosebit asupra publicului l-au avut obiectele muzeale expuse la târguri organizate cu parteneri din străinătate: INDAGRA (2004); MODEXPO – Bucureşti (2005); TIBCO - Bucureşti (2006), unde MNA a obţinut  Certificate of appreciation; EXPOAGROUTIL – Mamaia, jud. Constanţa (2005, 2006, 2007, 2008) - MNA a obţinut Premiul de excelenţă la toate cele 4 ediţii, pentru „consecvenţă în participare, gradul înalt de profesionalism asigurat acţiunii şi managementul performant asigurat firmei şi manifestărilor”). Amintim, în acest sens, expoziţia de arheologie industrială retro-show „Maşina de cusut”, structurată pe module atractive (Istoricul maşinii de cusut; Ateliere de croitorie, cizmărie, blănărie-pielărie; Cursul Singer-1937; Comerţul cu maşini de cusut; Şcolile de economie casnică), care impresionează tocmai prin faptul ca este prezentă la un târg ce reuneşte peste o sută de firme consacrate în domeniul textile-confecţii, oferind unui public format din producători şi comercianţi un spectacol documentar şi interactiv de neuitat (9).

    În cadrul unui alt eveniment expoziţional internaţional important (TIBCO 2006), MNA s-a prezentat cu expoziţia „Din bucătăria de odinioară. Poveste neterminată”, care a înglobat peste o sută de piese, reprezentând maşini de gătit, instrumentar culinar (oale, tigăi, maşini de tocat carne, de măcinat nuci, de mărunţit sare, piuliţe cu pisălog, râşniţe pentru cafea şi piper), diverse obiecte de ambient menite să contureze atmosfera din bucătăria de odinioară etc. În cadrul aceleiaşi expoziţii au fost amenajate standuri cu vânzare de produse de patiserie tradiţionale, instrumentar culinar de producţie artizanală şi publicaţii editate de muzeu.  

    „Spectacolul maşinilor de epocă”, expoziţie în mişcare, organizată la Mamaia cu prilejul participării MNA la Târgul internaţional EXPOAGROUTIL , a impresionat publicul format din vizitatori şi expozanţi, prin demonstraţiile zilnice cu maşini şi utilaje agricole din colecţiile muzeului: tractoare Lanz-Bulldog, Fordson şi H.S.C.S.; batoză acţionată de locomobil M.A.V.; pompă de stins incendiul la aria de treierat; motor staţionar Deutz etc. În ultima zi a fost atras în cursa demonstrativă şi un tractor Deutz-Fahr de ultimă generaţie al firmei M.A.P. (Maşini Agricole Performante S.R.L. Bucureşti), cursă de un deliciu special pentru asistenţă, organizată în pavilionul în aer liber, rezervat firmelor de prezentare tractoare, maşini şi echipamente pentru mecanizarea agriculturii. Poate deloc întâmplător, tocmai în cadrul unor asemenea manifestări, concepţia regizorală a d-lui Răzvan Ciucă de a prezenta maşini şi utilaje agricole de epocă în spaţii neconvenţionale, de exemplu, acolo unde omul modern, prins în iureşul inovaţiilor tehnice, descoperă sau rememorează lucruri şi tehnici de altădată, capătă o expresie artistică admirabilă, concretizată într-un spectacol contrastant de zile mari.

    De-a lungul timpului, MNA a făcut senzaţie şi pe platoul de filmare, sprijinind realizarea unor importante producţii cinematografice româneşti. În 2006, de exemplu, muzeul a participat la realizarea filmului de lung metraj „Restul e tăcere”, în regia lui Nae Caranfil, cu o serie de obiecte de patrimoniu (29 de obiecte, reprezentând utilaje şi unelte agricole de epocă).



*

*    *

    În 2008,  MNA continuă să expună în manieră neconvenţională nu doar dincolo de propriul spaţiu, ci şi la sediu.

    Pornind de la premisa că un obiect poate deveni „poarta de intrare către o „arie culturală” şi chiar indicatorul foarte expresiv al structurii acestei arii” (10), dacă e ales cu pricepere şi este pus în relaţie cu istoria şi construcţiile mentale care l-au învestit cu semnificaţii, d-nul Răzvan Ciucă, în expoziţia Unealtă şi Artă, scoate la lumină diverse obiecte pentru a regăsi şi caracteriza, într-o manieră proprie, elementele constituente ale agriculturii româneşti. Uneltele agricole şi instalaţiile tehnice populare sunt îmbinate armonios în ansambluri expoziţionale neobişnuite, menite să descopere noi sensuri şi să recreeze simboluri. Această expoziţie reprezintă un loc de întâlnire, dar şi de interpretare, în care asocierile dintre om, unealtă şi artă dau semnificaţii complexe şi profunde: „Pescar la câmp”, „Cain şi Abel”, „Frăţie”, „Ritual agrar”, „Drumul spre pâine” (1,2,3), „Pâinea şi Vinul”, „Pâinea şi Focul”, „Rodul va da în vremea sa”, „Etnologia cumpătării”, „Mâinile lui Gheorghe”, „Mâinile lui Iosif”, „Amurg la Fierăria lui Iocan”, „Orga Perieţi”.  

    În aceeaşi manieră este organizată şi expoziţia Fire şi Timp, care vine să iniţieze publicul vizitator în domeniul industriei casnice textile, începând cu tehnicile de realizare a artei textile de tip tradiţional, trecând prin şcolile de economie casnică de la începutul secolului XX şi ajungând în perioada prelucrărilor de tip pre-industrial (a se vedea atelierele de croitorie, pielărie, blănărie înzestrate cu instrumentar de lucru specific, între care maşinile clasice de cusut Singer, Adler, Naumann, Gritzner sunt „reginele balului”). În tot acest discurs expoziţional este evidenţiată cu pregnanţă dimensiunea estetică a exponatelor, asociate în dialoguri dintre cele mai neconvenţionale faţă de maniera clasică practicată în muzeele de etnografie.

 

III. Obiective strategice ale Muzeului Naţional al Agriculturii

    În ceea ce priveşte obiectivele strategice ale MNA, ele pot fi sintetizate astfel:

- Valorificarea patrimoniului specific (cu precădere a inventarului agrar, casnic, culinar, textil şi de arheologie industrială) într-un context ce favorizează o apropiere cât mai mare a obiectului muzeal de funcţia sa socială, culturală sau economică originară, ori, dimpotrivă, ce conferă acestuia noi sensuri, sensibilizând omul contemporan;

- Popularizarea muzeului, a valorilor culturale, istorice şi patrimoniale prin intermediul următoarelor mijloace de prezentare: a) manifestări dinamice, interactive, în spaţii neconvenţionale, care oferă publicului posibilitatea de a veni în contact direct cu obiectul de patrimoniu şi de a beneficia de explicaţii de specialitate; b) demonstraţii practice cu maşini agricole de epocă şi de arheologie industrială; c) expoziţii retro-show interactive, organizate pe module de etalare a unui inventar reprezentativ pentru o anumită temă, cu posibilităţi de antrenare a publicului vizitator în activităţi de utilitate practică ori de divertisment; d) standuri cu prezentare/vânzare de obiecte de artă populară şi artizanat, publicaţii editate de MNA (materiale promoţionale, pliante de prezentare a muzeului, cataloage din colecţia MNA, cărţi poştale);

- Identificarea de noi parteneriate şi atragerea de surse de finanţare, de la instituţii şi persoane dispuse să contribuie la dezvoltarea patrimoniului MNA (sponsori, donatori, manageri culturali, ofertanţi de obiecte cu valoare muzeală, colaboratori în realizarea unor manifestări cultural-ştiinţifice sau educaţionale ş.a.).

 

IV. Consideraţii finale

    Atunci când şi-a început periplul expoziţional prin spaţii neconvenţionale, expunând într-o manieră specifică şi de impact, MNA a urmărit, cu precădere, atragerea acelor segmente de populaţie, aflate în căutare de noi modalităţi de petrecere a timpului liber, în căutare de noi oportunităţi. Într-o societate alertă, în care timpul are o valoare deosebită, fiind perceput de multe ori ca insuficient, MNA iese din limitele propriului spaţiu şi vine în întâmpinarea publicului larg pe stradă, în pieţe, la târguri, urmărind actualizarea trecutului prin însufleţirea obiectelor în contexte cât mai originale şi diminuarea, pe cât posibil, a „şocurilor” prezentului ori viitorului (11).

   În decursul celor 18 ani de existenţă, MNA a reuşit să obţină un palmares consistent din punct de vedere calitativ şi cantitativ în direcţia „exprimărilor (ne)convenţionale”, valorificând la maximum patrimoniul specific (unelte, maşini agricole şi instalaţii de arheologie industrială; mijloace tradiţionale de transport; inventar culinar, casnic şi textil etc.) prin expoziţii şi demonstraţii practice, în cadrul unor târguri locale, naţionale şi internaţionale, „acolo unde se estima un public foarte numeros, de toate vârstele şi de multiple categorii profesionale” (12). De asemenea, MNA a făcut să se vorbească, în ţară şi peste hotare, de aventura maşinilor agricole („un John Deere este un tractor, un Lanz Buldog este o aventură”), de revoluţia provocată de maşinile de cusut şi cele de gătit (PRIMUS şi VESTA „lustruite cu Amor”), de meserii şi meşteşuguri „care mor”, de drumul muncit către „pâinea noastră cea de toate zilele”…

    Arta recreării trecutului este o binecuvântare pentru cel ce o stăpâneşte. Prin intermediul ei, o  instituţie culturală cum este muzeul va reuşi să-şi îndeplinească cât mai conştiincios menirea.





NOTE:



1.    Aprecierea vine din partea d-lui Carol König, Director adjunct al Centrului de Pregătire Profesională în Cultură, vicepreşedinte al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor (Bucureşti, 2 martie 2007).

2.    Ioan Opriş, "Transmuseographia", Ed. Oscar Print, Bucureşti 2000, pp. 28-29.

3.    MNA a obţinut Medalia „MERIERS D`ART”, conferită de Societe d`Encouregement des Metiers d`Art „pentru organizarea pavilionului României”.

4.    Expert în  bunuri cu semnificaţie etnografică în cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor din România.

5.    La ediţia din 2002, MNA a obţinut Diplomă de excelenţă pentru „modul deosebit de prezentare a produselor şi serviciilor” (în cadrul expoziţiei „Colinda grâului”) şi pentru „contribuţia remarcabilă la sporirea calităţii şi prestigiul manifestării”.

6.    La ediţia din 2002, MNA a obţinut Diplomă de merit pentru „excelenta organizare a manifestării Femeia-eterna poveste (expoziţie retro) şi Diplomă de excelenţă pentru „modul deosebit de prezentare a produselor şi serviciilor proprii”;  Diplomă de excelenţă i s-a acordat şi la ediţia din 2006, pentru „susţinerea şi sporirea importanţei şi prestigiului expoziţiei, prin calitatea deosebită a exponatelor şi a modului de prezentare”.

7.    La ediţia din 2002 a „Târgului Naţional de Pâine”, MNA a obţinut Diplomă de excelenţă, iar directorului Răzvan Ciucă şi muzeografului Viorica Croitoru-Capbun li s-a acordat, fiecăruia, Titlul onorific „Omul bun ca pâinea caldă”, pentru „atenta şi temeinica aplecare asupra pâinii de neam românesc”, şi Trofeul „Tainicul suflet al pâinii”, pentru „truda neobosită în păstrarea tradiţiilor româneşti şi respectul pentru pâinea noastră cea de toate zilele”.

8.    Compus din demonstraţii practice cu maşini clasice de cusut, instrumentar auxiliar (pentru croit, cusut, călcat, brodat), piese de vestimentaţie, iconografie specifică, gramofon cu muzică retro ş.a.

9.    Anca Manolescu, Obiect practicat, obiect interpretat: André Scrima şi Horia Bernea, în „Sacralizare şi locuire”, IANUS 5-6/2001, Bucureşti, p.220.

10.    Ioan Opriş, op. cit., p. 19.

11.    Din programul Sesiunii de comunicări şi dezbateri pe tema „Muzeul astăzi dincolo de propriul spaţiu”, Bucureşti,  27.02.2007.

 

Marina ILIE, muzeograf MNA